corticoterapie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CORTICOTERAPÍE s. f. Tratament făcut asupra scoarței cerebrale. – Din
fr. corticothérapie.corticoterapie (Dicționar de neologisme, 1986)CORTICOTERAPÍE s.f. Tratament cu hormoni ai corticosuprarenalei. [Gen.
-iei. / < fr.
corticothérapie, cf. lat.
cortex – scoarță, gr.
therapeia – îngrijire].
corticoterapie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CORTICOTERAPÍE s. f. tratament cu hormoni ai corticosuprarenalei. (< fr.
corticothérapie)
corticoterapie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)corticoterapíe s. f.,
art. corticoterapía, g.-d. corticoterapíi, art. corticoterapíeicorticoterapie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CORTICOTERAPÍE s. f. Tratament făcut asupra scoarței cerebrale. — Din
fr. corticothérapie.