coroziune - explicat in DEX

coroziune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COROZIÚNE, coroziuni, s. f. Proces chimic sau electrochimic de degradare, exercitat la suprafața corpurilor de oxigenul din aerul umed sau de diverse substanțe chimice. ♦ Proces de eroziune a unor roci sub acțiunea apelor, a vântului etc. [Pr. -zi-u-] – Din fr. corrosion.

coroziune (Dicționar de neologisme, 1986)
COROZIÚNE s.f. 1. Proces de alterare, de atacare chimică sau electrochimică a metalelor sub acțiunea substanțelor de natură acidă și bazică. 2. (Geol.) Eroziune a suprafeței rocilor sub acțiunea chimică a soluțiilor apoase. [Var. corosiune s.f. / < fr. corrosion].

coroziune (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COROZIÚNE s. f. 1. degradare chimică a metalelor sub acțiunea substanțelor de natură acidă sau bazică. 2. eroziune a suprafeței rocilor sub acțiunea chimică a soluțiilor apoase. 3. (fig.) distrugere progresivă. (< fr. corrosion)

coroziune (Dicționaru limbii românești, 1939)
*coroziúne f. (lat. corrósio, -ónis. V. eroziune). Acțiunea de a coroade, roadere.

coroziune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coroziúne (-zi-u-) s. f., g.-d. art. coroziúnii; pl. coroziúni

coroziune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
coroziune f. lucrarea de a coroade și efectul ei.

coroziune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COROZIÚNE, coroziuni, s. f. Proces chimic sau electrochimic de degradare, exercitat la suprafața corpurilor metalice de către oxigenul din aerul umed sau de diverse substanțe chimice. ♦ Proces de eroziune a suprafeței unor roci sub acțiunea apelor, a vântului etc. [Pr.: -zi-u-] — Din fr. corrosion.