copitat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COPITÁT, copitate, s. n. (La
pl.) Grup de mamifere erbivore, având ultimele falange acoperite cu copite; (și la
sg.) animal care face parte din acest grup. – Din
copită.copitat (Dicționaru limbii românești, 1939)copitát, -ă adj. Cu copită, care are copită:
animale copitate. Cu copita mare.
copitat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)copitát s. n.,
pl. copitátecopitat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COPITÁT, copitate, s. n. (La
pl.) Grup de mamifere erbivore, având ultimele falange acoperite cu copite; (și la
sg.) animal care face parte din acest grup. — Din
copită.