contrasăgeată (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRASĂGEÁTĂ, contrasăgeți, s. f. Deplasare pe verticală, opusă sensului de acțiune a forțelor, care se dă diferitelor porțiuni ale unui element de construcție pentru a reduce sau a anula sageata elastică ce apare din cauza încărcărilor. –
Contra1 +
săgeată.contrasăgeată (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRASĂGEÁTĂ s.f. (
Constr.) Deplasare pe verticală, opusă sensului de acțiune a forțelor, care se dă diferitelor porțiuni de construcție. [<
contra- +
săgeată].
contrasăgeată (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRASĂGEÁTĂ s. f. deplasare pe verticală, opusă sensului forțelor, care se dă diferitelor porțiuni de construcție. (< contra
1- + săgeată)
contrasăgeată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contrasăgeátă s. f.,
g.-d. art. contrasăgéții; pl. contrasăgéțicontrasăgeată (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRASĂGEÁTĂ, contrasăgeți, s. f. Deplasare pe verticală, opusă sensului de acțiune a forțelor, care se dă diferitelor porțiuni ale unui element de construcție pentru a reduce sau a anula săgeata elastică ce apare din cauza încărcărilor. —
Contra1- + săgeată.