contraplacaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRAPLACÁJ, contraplacaje, s. n. Placă formată din mai multe foi subțiri din lemn, suprapuse și lipite între ele, cu fibrele lemnului în sens contrar. ♦ Placaj. – Din
fr. contre-placage.contraplacaj (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRAPLACÁJ s.n. Placă formată din mai multe foi subțiri de lemn suprapuse și lipite între ele cu fibrele lemnului în sens contrar. [Cf. fr.
contre-placage].
contraplacaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRAPLACÁJ s. n. placă din mai multe foi subțiri de lemn suprapuse și lipite între ele cu fibrele lemnului în sens contrar. (< fr.
contre-placage)
contraplacaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contraplacáj (-tra-pla-) s. n.,
pl. contraplacájecontraplacaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRAPLACÁJ, contraplacaje, s. n. Placă formată din mai multe foi subțiri din lemn, suprapuse și lipite între ele, cu fibrele lemnului în sens contrar. ♦ Placaj. – Din
fr. contre-placage.