contramanda (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRAMANDÁ, contramandez, vb. I.
Tranz. A revoca un ordin, o dispoziție sau o hotărâre; a anula. ♦ A renunța la un proiect, la un plan, la o vizită etc. stabilite dinainte. – Din
fr. contremander.