contragere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRÁGERE, contrageri, s. f. Acțiunea de
a se contrage și rezultatul ei. –
V. contrage.contragere (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRÁGERE s.f. Acțiunea de a se contrage și rezultatul ei; contracție. [<
contrage].
contragere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contrágere s. f.,
g.-d. art. contrágerii; pl. contrágericontragere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRÁGERE, contrageri, s. f. Acțiunea de
a se contrage și rezultatul ei. —
V. contrage.