contradans (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONTRADÁNS, contradansuri, s. n. Vechi dans cu mișcare vioaie, asemănător cu cadrilul; melodia după care se execută acest dans. [
Var.: (
înv.)
contradánț s. n.] – Din
fr. contredanse.contradans (Dicționar de neologisme, 1986)CONTRADÁNS s.n. Dans asemănător cadrilului, executat de obicei de șase perechi de dansatori așezați față în față; melodia acestui dans. [Var.
contradanț s.n. / după fr.
contredanse, it.
contradanza].
contradans (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONTRADÁNS s. n. dans cu mișcări vioaie, asemănător cadrilului, cu două sau patru grupe de dansatori așezați față în față; melodia corespunzătoare. (< fr.
contredanse)
contradans (Dicționaru limbii românești, 1939)*contradáns n., pl.
urĭ (fr.
contredanse, d. engl.
country-dance, adică „dansu regiuniĭ”. Engl.
country e fr.
contrée și it.
contrada, regiune, d. lat.
contra, ca germ.
gegend d.
gegen). Dans care se dansează mergînd (
cadril saŭ
lancier). Melodia acestuĭ dans. – Contradansu a fost introdus din Anglia în Francia supt Ludovic XIV.
contradans (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)contradáns s. n.,
pl. contradánsuricontradans (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONTRADÁNS, contradansuri, s. n. Vechi dans cu ritm binar și mișcare vioaie, asemănător cu cadrilul; melodie după care se execută acest dans. [
Var.: (
înv.)
contradánț s. n.] — Din
fr. contredanse.