congratulare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONGRATULÁRE, congratulări, s. f. Acțiunea de
a (se) congratula și rezultatul ei; congratulație. –
V. congratula.congratulare (Dicționar de neologisme, 1986)CONGRATULÁRE s.f. (
Fam.) Acțiunea de a (se) congratula; felicitare; congratulație. [<
congratula].
congratulare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)congratuláre s. f.,
g.-d. art. congratulắrii; pl. congratulắricongratulare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONGRATULÁRE, congratulări, s.f Acțiunea de
a (se) congratula și rezultatul ei; congratulație. —
V. congratula.