conform (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CONFÓRM, -Ă, conformi, -e, adj. 1. (Despre acte, copii etc.) Care are același cuprins cu...; identic.
2. Care este corespunzător; potrivit. ♦ (Adverbial) În conformitate cu..., la fel cu..., după. – Din
fr. conforme.conform (Dicționar de neologisme, 1986)CONFÓRM, -Ă adj., adv. 1. Identic cu..., în conformitate cu... ◊
Proiecție conformă = proiecție ortogonală.
2. Corespunzător, potrivit. [< fr.
conforme].
conform (Marele dicționar de neologisme, 2000)CONFÓRM, -Ă adj., adv. 1. identic cu..., în conformitate cu...
2. corespunzător, potrivit. (<fr.
conforme)
conform (Dicționaru limbii românești, 1939)*1) confórm, -ă adj. (fr.
conforme, d. lat.
conformis. V.
diform). De aceĭașĭ formă, asemenea:
copie conformă originaluluĭ (saŭ
cu originalu). Care convine, se acordă, se potrivește:
purtare conformă legiĭ (saŭ
cu legea). Adv. În mod conform, după:
conform legiĭ (saŭ
cu legea). V.
potrivit.conform (Dicționaru limbii românești, 1939)*2) confórm și
-éz v. tr. Pun în acord cu, fac conform cu, potrivesc cu. V. refl. Mă supun, mă acomodez:
a te conforma împrejurărilor.conform (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)confórm1 adj. m.,
pl. confórmi; f. confórmă, pl. confórmeconform (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*confórm2 adv.conform (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)conform a.
1. care are aceeaș formă, care e asemenea;
2. care convine, care se acordă:
duce o viață conformă cu situațiunea sa. ║ adv. întocmai.
conform (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CONFÓRM, -Ă, conformi, -e, adj. 1. (Despre acte, copii etc.) Care are același cuprins cu...; identic.
2. Care este corespunzător; potrivit. ♦ (Adverbial) În conformitate cu..., la fel cu..., după. — Din
fr. conforme.