conductibil - explicat in DEX

conductibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONDUCTÍBIL, -Ă, conductibili, -e, adj. (Rar) Care poate conduce, transmite ceva. – Din fr. conductible.

conductibil (Dicționar de neologisme, 1986)
CONDUCTÍBIL, -Ă adj. (Liv.) Care poate conduce, transmite (ceva). [Cf. fr. conductible].

conductibil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONDUCTÍBIL, -Ă adj. care prezintă conductibilitate. (< fr. conductible)

conductibil (Dicționaru limbii românești, 1939)
*conductíbil, -ă adj. (d. lat. conducere, conductum, a conduce). Fiz. Care posedă conductibilitate.

conductibil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
conductíbil (rar) adj. m., pl. conductíbili; f. conductíbilă, pl. conductíbile

conductibil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
conductibil a. care transmite bine căldura sau electricitatea.

conductibil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONDUCTÍBIL, -Ă, conductibili, -e, adj. (Rar) Care prezintă conductibilitate. Din fr. conductible.