concis - explicat in DEX

concis (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CONCÍS, -Ă, conciși, -se, adj. (Despre stil, opere literare etc.) Expus pe scurt, în puține cuvinte, concentrat. – Din fr. concis, lat. concisus.

concis (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CONCÍS, -Ă adj. exprimat pe scurt, succint, laconic; concentrat. (<fr. concis, lat. concisus)

concis (Dicționar de neologisme, 1986)
CONCÍS, -Ă adj. (Despre stil, opere literare etc.) Exprimat pe scurt, concentrat; laconic. [< lat. concisus, cf. fr. concis].

concis (Dicționaru limbii românești, 1939)
*concís, -ă adj. (lat. concisus, d. concídere, a tăĭa. V. ucid). Scurt, strîns, laconic: autor, stil concis. Adv. În mod concis.

concis (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
concís adj. m., pl. concíși; f. concísă, pl. concíse

concis (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CONCÍS, -Ă, conciși, -se, adj. (Despre stil, opere literare etc.) Expus pe scurt, în puține cuvinte, concentrat, succint, laconic. — Din fr. concis, lat. concisus.