comuniune - explicat in DEX

comuniune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMUNIÚNE, comuniuni, s. f. 1. Legătură puternică, unire strânsă. 2. (Bis.) Împărtășanie, euharistie. [Pr.: -ni-u-] – Din fr. communion, lat. communio, -onis.

comuniune (Dicționar de neologisme, 1986)
COMUNIÚNE s.f. 1. Legătură, unire trainică, strânsă. 2. (Bis.) Momentul împărtășaniei; primirea împărtășaniei. [< lat.bis. communio, cf. fr. communion].

comuniune (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COMUNIÚNE s. f. 1. legătură trainică, unire strânsă. 2. euharistie. (<fr. communion, lat. communio)

comuniune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
comuniúne (-ni-u-) s. f., g.-d. art. comuniúnii; pl. comuniúni

comuniune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMUNIÚNE, comuniuni, s. f. 1. Legătură puternică, unire strânsă. 2. Unitate a celor care au aceeași credință. 3. (Bis.) Împărtășanie, euharistie. [Pr.: -ni-u-] — Din fr. communion, lat. communio, -onis.