comunicat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMUNICÁT, comunicate, s. n. Înștiințare oficială specială, difuzată prin presă, radio etc., asupra unor evenimente importante de actualitate. ♦ Buletin prin care comandamentul suprem al unei armate informează publicul în timp de război asupra operațiilor militare. – Din
fr. communiqué.comunicat (Marele dicționar de neologisme, 2000)COMUNICÁT s. n. înștiințare oficială difuzată prin presă, radio etc. asupra anumitor tratative diplomatice, evenimente etc. *buletin oficial al comandamentului suprem al unei armate prin care publicul este informat în timp de război cu privire la operațiile militare. (<fr.
communiqué)
comunicat (Dicționar de neologisme, 1986)COMUNICÁT s.n. Înștiințare, informație oficială difuzată prin presă, prin radio etc. asupra anumitor tratative diplomatice, evenimente etc. ♦ Buletin oficial al comandamentului suprem al unei armate, prin care publicul este informat în timp de război cu privire la operațiile militare. [Cf. fr.
communiqué, it.
comunicato].
comunicat (Dicționaru limbii românești, 1939)*comunicát n., pl.
e (fr.
communiqué). Lucru comunicat, informațiune dată de o autoritate p. a rectifica un zvon fals.
comunicat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)comunicát s. n.,
pl. comunicátecomunicat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)comunicat n. informațiune dată ziarelor de o autoritate superioară.
comunicat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COMUNICÁT, comunicate, s. n. Înștiințare oficială specială, difuzată prin presă, radio etc., asupra unor evenimente importante de actualitate. ♦ Buletin prin care comandamentul suprem al unei armate informează publicul în timp de război asupra operațiilor militare. — Din
fr. communiqué.