comprima (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMPRIMÁ, comprím, vb. I.
Tranz. 1. A micșora volumul unui corp cu ajutorul unei presiuni exterioare; a presa. ♦
Fig. A împiedica să se manifeste; a înăbuși.
2. A restrânge, a reduce personalul unei întreprinderi. – Din
fr. comprimer.comprima (Marele dicționar de neologisme, 2000)COMPRIMÁ vb. I. tr., refl. a (se) restrânge, a (se) reduce (ca volum). II. tr. 1. a micșora volumul unui corp (gaz) prin presiune exterioară; a presa. ◊ (fig.) a împiedica să se manifeste; a înăbuși. 2. a reduce personalul unei întreprinderi, instituții etc.; a pune în cadrul disponibil. (<fr.
comprimer, lat.
comprimere)
comprima (Dicționar de neologisme, 1986)COMPRIMÁ vb. I. tr. 1. A micșora volumul unui corp (mai ales al unui gaz), folosind o forță sau o presiune exterioară; a presa. ♦ (
Fig.) A reprima, a înăbuși.
2. A restrânge, a reduce personalul unei întreprinderi, al unei instituții etc. [P.i.
comprím. / < fr.
comprimer, cf. it., lat.
comprimere].
comprima (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)comprimá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
comprímăcomprimà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)comprimà v.
1. a apăsa cu putere spre a micșora volumul;
2. a opri de a lucra, de a se manifesta:
a comprima mânia, complotul.comprima (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COMPRIMÁ, comprím, vb. I.
Tranz. 1. A micșora volumul unui corp cu ajutorul unei presiuni exterioare; a presa. ♦
Fig. A împiedica să se manifeste; a înăbuși.
2. A restrânge, a reduce personalul unei întreprinderi. — Din
fr. comprimer.