comportare - explicat in DEX

comportare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMPORTÁRE, comportări, s. f. Fel de a se comporta; comportament. – V. comporta.

comportare (Dicționar de neologisme, 1986)
COMPORTÁRE s.f. Acțiunea de a se comporta și rezultatul ei; purtare, conduită. [< comporta].

comportare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
comportáre s. f., g.-d. art. comportắrii; pl. comportắri

comportare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMPORTÁRE, comportări, s. f. Fel de a se comporta; comportament. — V. comporta.