competent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMPETÉNT, -Ă, competenți, -te, adj. 1. Care este bine informat într-un anumit domeniu; care este capabil, care este în măsură să judece un anumit lucru.
2. Care are atribuția, căderea, autoritatea legală să facă ceva; îndreptățit. [
Var.: (
înv.)
competínte adj.] – Din
fr. compétent.