comemora (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COMEMORÁ, comemorez, vb. I.
Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. – Din
fr. commémorer, lat. commemorare.comemora (Dicționar de neologisme, 1986)COMEMORÁ vb. I. tr. A celebra printr-o ceremonie un eveniment însemnat sau o persoană importantă (mai ales un eveniment trist sau o persoană dispărută). [< fr.
commémorer, cf. lat.
commemorare – a aminti].
comemora (Marele dicționar de neologisme, 2000)COMEMORÁ vb. tr. a celebra printr-o ceremonie un eveniment (trist) sau dispariția unei persoane importante. (< fr.
commémorer, lat.
commemorare)
comemora (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)comemorá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
comemoreázăcomemora (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COMEMORÁ, comemorez, vb. I.
Tranz. A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important. — Din
fr. commémorer, lat. commemorare.comemorà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)comemorà v. a aduce aminte de o întâmplare însemnată.