comat - explicat in DEX

comat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COMÁT, -Ă, comați, -te, adj. (Rar) Care are coamă bogată, cu plete bogate; încomat. ◊ Stea comată = cometă. – Din coamă. Cf. lat. comatus.

comat (Dicționaru limbii românești, 1939)
*comát, -ă adj. (lat. comatus). Cu coamă. Galia comată, toată Galia (nordu și vestu) afară de Galia bracată (sudu).

comat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
comát (cu coamă) (rar) adj. m., pl. comáți; f. comátă, pl. comáte

comat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
comat a. 1. cu coamă; 2. una din cele două diviziuni ale Galiei antice: al meu tată a fost un Bren puternic în Galia comată AL.

comat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COMÁT, -Ă, comați, -te, adj. (Rar) Care are coamă bogată, cu plete bogate; încomat. ◊ Stea comată = cometă. — Din coamă. Cf. lat. comatus.