colhoznic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COLHÓZNIC, -Ă, colhoznici, -ce, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care ține de colhoz, privitor la colhoz.
2. S. m. și
f. Membru al unui colhoz. – (
1)
Colhoz +
suf. -nic (după
rus. kolhoznâi), (
2) din
rus. kolhoznik.colhoznic (Dicționar de neologisme, 1986)COLHÓZNIC, -Ă adj. Referitor la colhoz. //
s.m. și f. Membru al unui colhoz. [< rus.
kolhoznik].
colhoznic (Marele dicționar de neologisme, 2000)COLHÓZNIC, -Ă adj., s. m. f. (membru) al unui colhoz. (< rus.
kolhoznik)
colhoznic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)colhóznic adj. m.,
s. m.,
pl. colhóznici; adj. f.,
s. f. colhóznică, pl. colhóznicecolhoznic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COLHÓZNIC, -Ă, colhoznici, -ce, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Care ține de colhoz, privitor la colhoz.
2. S. m. și
f. (În trecut) Membru al unui colhoz. — (
1)
Colhoz +
suf. -nic (după
rus. kolhoznîi), (
2) din
rus. kolhoznik.