coletărie - explicat in DEX

coletărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
COLETĂRÍE, coletării, s. f. Mărfuri expediate în cantități mici și în forme ușor de mânuit; colete. ♦ Expediere de colete; p. ext. serviciu ori mijloc special de transport pentru colete. – Colet¹ + suf. -ărie.

coletărie (Dicționar de neologisme, 1986)
COLETĂRÍE s.f. Expediere de mărfuri în cantități mici și sub forme ușor de mânuit; (p. ext.) mijloc (mai ales feroviar) de transport pentru aceste mărfuri. [Gen. -iei. / < colet + -ărie].

coletărie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
COLETĂRÍE s. f. expediere de mărfuri în cantități mici și sub forme ușor de mânuit; (p. ext.) mijloc (feroviar) de transport pentru colete¹. (< colet¹ + -ărie)

coletărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
coletăríe s. f., art. coletăría, g.-d. art. coletăríei; pl. coletăríi, art. coletăríile

coletărie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
COLETĂRÍE, coletării, s. f. Mărfuri expediate în cantități mici și în forme ușor de mânuit; colete. ♦ Expediere de colete; p. ext. serviciu ori mijloc special de transport pentru colete. — Colet¹ + suf. -ărie.