coleretă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COLERÉTĂ, colerete, s. f. Guleraș din țesătură fină sau din dantelă (încrețit sau plisat). – Din
fr. collerette.coleretă (Dicționar de neologisme, 1986)COLERÉTĂ s.f. (
Rar) Guleraș. [< fr.
collerette].
coleretă (Marele dicționar de neologisme, 2000)COLERÉTĂ s. f. guleraș din dantelă. (< fr.
collerette)
coleretă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)colerétă s. f.,
g.-d. art. colerétei; pl. colerétecoleretă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COLERÉTĂ, colerete, s. f. Guleraș din țesătură fină sau din dantelă încrețit sau plisat. — Din
fr. collerette.