coleoptil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COLEOPTÍL, coleoptile, s. n. Prima frunză, în forma de teacă care învelește mugurașul embrionului la graminee. [
Pr.:
-le-o-] – Din
fr. coléoptile.coleoptil (Dicționar de neologisme, 1986)COLEOPTÍL s.n. (
Bot.) Frunză în formă de teacă, care învelește mugurașul embrionului la graminee. [Pron.
-le-op-. / < fr.
coléoptile, cf. gr.
koleos – teacă,
ptilon – foiță].
coleoptil (Marele dicționar de neologisme, 2000)COLEOPTÍL s. n. frunză în formă de teacă, care învelește mugurașul embrionului la graminee. (< fr.
coléoptile)
coleoptil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!coleoptíl (-le-op-til/-o-ptil) s. n.,
pl. coleoptílecoleoptil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COLEOPTÍL, coleoptile, s. n. Prima frunză, în formă de teacă, care învelește mugurașul embrionului la graminee. [
Pr.:
-le-o-] — Din
fr. coléoptile.