colenchim (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COLENCHÍM s. n. Țesut de susținere din organele tinere, în curs de creștere, ale plantelor, format din celule vii, cu membranele celulozice puternic și inegal îngroșate. – Din
fr. collenchyme.colenchim (Dicționar de neologisme, 1986)COLENCHÍM s.n. (
Bot.) Țesut de susținere la plantele erbacee, format din celuloză. [< fr.
collenchyme, cf. gr.
kolla – clei,
enchyma – acumulare].
colenchim (Marele dicționar de neologisme, 2000)COLENCHÍM s. n. țesut viu de susținere a plantelor erbacee, din celuloză. (< fr.
collenchyme)
colenchim (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!colenchím (co-len-/col-en-) s. n.colenchim (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COLENCHÍM s. n. Țesut de susținere din organele tinere, în curs de creștere, ale plantelor, format din celule vii, cu membranele celulozice puternic și inegal îngroșate. — Din
fr. collenchyme.