codist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CODÍST, -Ă, codiști, -ste, s. m. și
f. (Ieșit din uz) Adept al codismului. –
Coadă +
suf. -ist (după
rus. hvostist).
codist (Dicționar de neologisme, 1986)CODÍST, -Ă s.m. și f. Adept al codismului; oportunist. [<
coadă +
-ist, după rus.
hvostist].
codist (Marele dicționar de neologisme, 2000)CODÍST, -Ă s. m. f. adept al codismului. (după rus.
hvostist)
codist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)codíst (
înv.)
s. m.,
pl. codíșticodist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CODÍST, -Ă, codiști, -ste, s. m. și
f. (În trecut) Adept al codismului. —
Coadă + suf. -ist (după
rus. hvostist).