codire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CODÍRE s. f. Acțiunea de
a se codi; ezitare, șovăială, codeală. –
V. codi.codire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)codíre (
fam.)
s. f.,
g.-d. art. codíriicodire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CODÍRE s. f. (
Fam.) Acțiunea de
a se codi; ezitare, șovăială, codeală. —
V. codi.