coconiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)COCONÍȚĂ s. f. v. cuconiță.coconiță (Dicționaru limbii românești, 1939)coconíță f., pl.
e (d.
cocoană, ca și ngr.
kokkonitsa).
Fam. Cocoană tînără. Domnișoară. – Maĭ fam.
coniță. – În est
cu-.coconiță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)COCONÍȚĂ s. f. v. cuconiță.