cloșcă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CLÓȘCĂ, cloști, s. f. 1. Găină care clocește sau care a scos pui de curând. ◊
Cloșcă artificială = instalație generatoare de căldură pentru încălzirea puilor de găină obținuți pe cale artificială. ◊
Expr. A ședea cloșcă = a ședea nemișcat, în inactivitate.
Fură cloșca de pe ouă sau
fură ouăle de sub cloșcă, se zice despre un hoț foarte abil. ♦
Fig. Om leneș, inactiv.
2. (În
expr.)
Cloșca-cu-pui = numele unei constelații din emisfera boreală; pleiadele, găinușa. –
Bg. kločka.