clipeală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLIPEÁLĂ, clipeli, s. f. Clipire. ◊
Loc. adv. Într-o clipeală (de ochi) = imediat, numaidecât.
În aceeași clipeală = chiar în acel moment. –
Clipi +
suf. -eală.clipeală (Dicționaru limbii românești, 1939)clipeálă f., pl.
elĭ. Clipă. Acțiunea de a clipi.
clipeală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)clipeálă s. f.,
g.-d. art. clipélii; pl. clipéliclipeală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)clipeală f. clipă trecătoare.
clipeală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CLIPEÁLĂ, clipeli, s. f. Clipire. ◊
Loc. adv. Într-o clipeală (de ochi) = imediat, numaidecât.
În aceeași clipeală = chiar în acel moment. —
Clipi +
suf. -eală.