clinti (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CLINTÍ, clintesc, vb. IV.
1. Tranz. și
refl. A (se) mișca puțin din loc; a (se) urni, a (se) deplasa.
2. Tranz. Fig. (De obicei în construcții negative) A determina pe cineva să renunțe la (sau să se abată de la) convingerile sau hotărârile sale. –
Et. nec.