cirocumulus (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIROCÚMULUS s. m. Tip de nori în forma unui strat alb, situați între 6000 și 7500 de metri altitudine. – Din
fr. cirro-cumulus.cirocumulus (Dicționar de neologisme, 1986)CIROCÚMULUS s.n. (
Met.) Tip de nori de mare altitudine, formați din grupe albe separate. [< fr.
cirro-cumulus].
cirocumulus (Marele dicționar de neologisme, 2000)CIROCÚMULUS s. m. formație de nori de mare altitudine, formați din cristale de gheață și dispuși în sfere mici, albe. (< fr.
cirrocumulus)
cirocumulus (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cirocúmulus s. m.cirocumulus (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIROCÚMULUS s. m. Tip de nori în forma unui strat alb, situați între 6 000 și 7 500 de metri altitudine. — Din
fr. cirro-cumulus.