cinematecă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CINEMATÉCĂ, cinemateci, s. f. 1. Arhivă în care se păstrează filmele cinematografice.
2. Cinematograf (
1) în care sunt proiectate filme reprezentative din istoria cinematografiei. – Din
fr. cinémathèque.cinematecă (Dicționar de neologisme, 1986)CINEMATÉCĂ s.f. 1. Arhivă de filme; filmotecă.
2. Sală de cinematograf unde pot fi vizionate filme de arhivă. [<
cinémathèque].
cinematecă (Marele dicționar de neologisme, 2000)CINEMATÉCĂ s. f. 1. arhivă unde se păstrează filmele; filmotecă. 2. sală de cinematograf unde pot fi vizionate filme reprezentative din istoria cinematografiei. (< fr.
cinémathèque)
cinematecă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cinematécă (arhivă de filme)
s. f.,
g.-d. art. cinematécii; pl. cinematécicinematecă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CINEMATÉCĂ, cinemateci, s. f. 1. Arhivă în care se păstrează filmele cinematografice.
2. Cinematograf în care sunt proiectate filme reprezentative din istoria cinematografiei. — Din
fr. cinémathèque.