ciliat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CILIÁT, -Ă, ciliați, -te, adj.,
s. n. 1. Adj. Care are cili.
2. S. n. (
Zool.) Infuzor
1. [
Pr.:
-li-at] – Din
fr. cilié.ciliat (Dicționar de neologisme, 1986)CILIÁT, -Ă adj. Prevăzut cu cili. //
s.n.pl. Clasă de protozoare prevăzute cu cili vibratili, care servesc la locomoție și la nutriție. [Cf. fr.
cilié(s)].
ciliat (Marele dicționar de neologisme, 2000)CILIÁT, -Ă I.
adj. prevăzut cu cili. II. s. n. pl. infuzori. (< fr.
cilié/s/)
ciliat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ciliát1 (-li-at) adj. m.,
pl. ciliáți; f. ciliátă, pl. ciliáteciliat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ciliát2 (-li-at) s. n.,
pl. ciliáteciliat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CILIÁT, -Ă, ciliați, -te, adj.,
s. n. 1. Adj. Care are cili.
2. S. n. (
Zool.) Infuzor
1. [
Pr.:
-li-at] — Din
fr. cilié.