ciclop (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CICLÓP, ciclopi, s. m. 1. Figură mitică de uriaș antropofag, cu un singur ochi mare în mijlocul frunții.
2. Gen de animal crustaceu inferior de apă dulce, cu un singur ochi, situat pe cefalotorace
(Cyclops). – Din
fr. cyclope, lat. cyclops, -opis.ciclop (Dicționar de neologisme, 1986)CICLÓP s.m. 1. (
Mit.) Uriaș care avea un singur ochi.
2. Monstru cu un singur ochi.
3. Rac mic de apă dulce, care are un singur ochi. [< lat.
cyclops, cf. fr.
cyclope, it.
ciclope, gr.
kyklops].
ciclop (Marele dicționar de neologisme, 2000)CICLÓP s. m. 1. (mit.) uriaș antropofag cu un singur ochi în frunte. 2. monstru cu un singur ochi. 3. rac mic de apă dulce cu un singur ochi, situat pe cefalotorace. (< fr.
cyclope, lat.
cyclops, gr.
kyklops)
ciclop (Dicționaru limbii românești, 1939)*ciclóp m. (vgr.
kýklops, d.
kýklos, cerc, și
ops, opós, ochĭ. V.
optic, mi-op).
Mit. Gigant care avea un singur ochĭ în frunte și locuĭa supt [!] vulcanu Etna.
ciclop (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ciclóp (ci-clop) s. m.,
pl. ciclópiciclop (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CICLÓP, ciclopi, s. m. 1. Figură mitică de uriaș antropofag, cu un singur ochi mare în mijlocul frunții.
2. Gen de animal crustaceu inferior de apă dulce, cu un singur ochi, situat pe cefalotorace
(Cyclops). — Din
fr. cyclope, lat. cyclops, -opis.