cișmegiu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CIȘMEGÍU, cișmegii, s. m. Slujbaș însărcinat în trecut cu supravegherea rețelei de cișmele în București. –
Cișmea +
suf. -giu.cișmegiu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Cișmegiu n. lac și grădină mare în București, înființate pe locul grădinilor unui bogat fântânar.
cișmegiu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CIȘMEGÍU, cișmegii, s. m. Slujbaș însărcinat în trecut cu supravegherea rețelei de cișmele în București. —
Cișmea +
suf. -giu.