chiasmă - explicat in DEX

chiasmă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CHIÁSMĂ, chiasme, s. f. Formație nervoasă din interiorul craniului, alcătuită din încrucișarea parțială a fibrelor nervilor optici. – Din fr. chiasma.

chiasmă (Dicționar de neologisme, 1986)
CHIÁSMĂ s.f. Încrucișare a două formații anatomice (tendoane, nervi). ♦ Punct în care se întretaie cele două ramuri ale nervului optic. ♦ (Biol.) Loc de unire a cromozomilor omologi în timpul profazei. [< fr. chiasma, cf. gr. chiasma].

chiasmă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CHIÁSMĂ s. f. încrucișare a două formații anatomice (tendoane, nervi). ◊ punct intracranian în care se întretaie fibrele nervilor optici ◊ (biol.) aranjare în cruce a cromatidelor în meioză. (< fr. chiasma, gr. khiasma)

chiasmă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
chiásmă (formațiune nervoasă) (chi-as-) s. f., g.-d. art. chiásmei; pl. chiásme

chiasmă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CHIÁSMĂ, chiasme, s. f. Formațiune nervoasă din interiorul craniului, rezultată din încrucișarea parțială a fibrelor nervilor optici. [Pr.: chi-as-] — Din fr. chiasma.