chembrică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHÉMBRICĂ, chembrici, s. f. Țesătură subțire de bumbac, vopsită într-o singură culoare și bine apretată. – Din
engl. cambric.chembrică (Dicționar de neologisme, 1986)CHÉMBRICĂ s.f. Pânză de celofibră sau de bumbac, cu fire extrem de fine și dese. [< engl.
cambric].
chembrică (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)chembrícă s. f. – Țesătură de bumbac.
Engl. cambric, germ. Cambric, de la numele orașului Cambrai (
sec. XVIII), introdus prin comerț;
cf. it. cambri, sau mai curînd
rus. kembrik (Vasmer 549).
chembrică (Marele dicționar de neologisme, 2000)CHÉMBRICĂ s. f. pânză de celofibră sau de bumbac, cu fire extrem de fine și dese. (< engl.
cambric)
chembrică (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CHÉMBRICĂ, chembrici, s. f. (
Înv.) Numele unei țesături de bumbac vopsită și lustruită. –
Engl. cambric.chembrică (Dicționaru limbii românești, 1939)chémbrică (sud) și
chímbrică (est) f., pl.
ĭ (rus.
kémbrik, d. engl.
cambric, adică „din
Cambrai”, un oraș francez). Un fel de satin ordinar (cu care se căptușesc și se îmbracă secriile [!] săracilor ș. a.). V.
anglie.chembrică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)chémbrică s. f.,
g.-d. art. chémbricii; (sorturi)
pl. chémbricichembrică (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)chembrică f. pânză de bumbac lustruită pentru căptușit. [Nemț. KAMBRIK (lit. pânză de Cambrai)].
chembrică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHÉMBRICĂ, (
2)
chembrici, s. f. 1. Țesătură subțire de bumbac, vopsită într-o singură culoare și bine apretată.
2. Sortiment de chembrică (1). — Din
engl. cambric.