cheilită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHEILÍTĂ, s. f. Inflamație a buzelor, apărută în eczeme, micoze, avitaminoze etc. [
Pr.:
-che-i-] – Din
fr. chéilite.cheilită (Dicționar de neologisme, 1986)CHEILÍTĂ s.f. (
Med.) Inflamație a buzelor. [< fr.
chéilite].
cheilită (Marele dicționar de neologisme, 2000)CHEILÍTĂ s. f. inflamație a buzelor. (< fr.
chéilite)
cheilită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cheilítă (che-i-) s. f.,
g.-d. art. cheilíteicheilită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHEILÍTĂ, s. f. Inflamație a buzelor, apărută în eczeme, micoze, avitaminoze etc. [
Pr.:
che-i-] — Din
fr. chéilite.