cerificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CERIFICÁRE, cerificări, s. f. Impregnare cu ceară. – După
fr. cérification.cerificare (Dicționar de neologisme, 1986)CERIFICÁRE s.f. Impregnare cu ceară a țesuturilor vegetale. [Cf. fr.
cérification].
cerificare (Marele dicționar de neologisme, 2000)CERIFICÁRE s. f. impregnare cu ceară a țesuturilor vegetale. (după fr.
cérification)
cerificare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CERIFICÁRE, cerificări, s. f. Impregnare cu ceară. — După
fr. cérification.