cerebralitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CEREBRALITÁTE s. f. (Rar) însușirea de a fi cerebral (
2, 3). – Din
fr. cérébralité.cerebralitate (Dicționar de neologisme, 1986)CEREBRALITÁTE s.f. Faptul de a fi cerebral; caracter cerebral. [Cf. fr.
cérébralité].
cerebralitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cerebralitáte (rar)
(-re-bra-) s. f.,
g.-d. art. cerebralitắțiicerebralitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CEREBRALITÁTE s. f. (Rar) Însușirea de a fi cerebral (
2, 3). — Din
fr. cérébralité.