centrare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CENTRÁRE, centrări, s. f. Acțiunea de
a centra; centraj. –
V. centra.centrare (Dicționar de neologisme, 1986)CENTRÁRE s.f. Acțiunea de a centra și rezultatul ei; centraj. [<
centra].
centrare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CENTRÁRE, centrări, s. f. Acțiunea de
a centra.centrare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)centráre s. f.,
g.-d. art. centrắrii; pl. centrắricentrare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CENTRÁRE, centrări, s. f. Acțiunea de
a centra; centraj. —
V. centra.