centenar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CENTENÁR, centenare, s. n. Împlinire a o sută de ani de la un eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care datează de o sută (sau de mai multe sute) de ani. – Din
lat. centenarius, fr. centenaire.centenar (Dicționar de neologisme, 1986)CENTENÁR s.n. Împlinirea a o sută de ani de la un eveniment însemnat; aniversare de o sută de ani. //
adj., s.m. și f. (Cel) care are o sută de ani. [< lat.
centenarius, cf. fr.
centenaire].
centenar (Marele dicționar de neologisme, 2000)CENTENÁR I.
s. n. împlinirea a o sută de ani de la un eveniment însemnat; aniversare a acestui eveniment. II. adj., s. m. f. (om) de o sută de ani. (< lat.
centenarius, fr.
centenaire)
centenar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CENTENÁR, centenare, s. n. Împlinire a o sută de ani de la producerea unui eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care datează de o sută (sau de mai multe sute) de ani. –
Lat. lit. centenarius.centenar (Dicționaru limbii românești, 1939)*centenár, -ă adj. și s. (lat.
centenarius). Care a trăit o sută de anĭ. S. n., pl.
e (lat.
centenarium, subînț.
tempus, timp. V.
cantar). Sărbarea [!] de o sută de anĭ a unuĭ eveniment.
centenar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)centenár1 adj. m.,
pl. centenári; f. centenáră, pl. centenárecentenar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)centenár2 s. n.,
pl. centenárecentenar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)centenar n. serbarea unui eveniment ce revine la fiecare sută de ani.
centenar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CENTENÁR, -Ă, centenari, -e, s. n. Împlinire a o sută de ani de la un eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care datează de o sută (sau de mai multe sute) de ani. —
Din lat. centenarius, fr. centenaire.