cefalic - explicat in DEX

cefalic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CEFÁLIC, -Ă, cefalici, -ce, adj. Care aparține capului, care se referă la cap; al capului. ◊ Arteră cefalică = carotidă. – Din fr. céphalique, lat. cephalicus.

cefalic (Dicționar de neologisme, 1986)
CEFÁLIC, -Ă adj. Al capului. ◊ Arteră cefalică = carotidă. [< fr. céphalique, cf. gr. kephalikos – de cap].

cefalic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CEFÁLIC, -Ă adj. referitor la cap, al capului. (< fr. céphalique)

cefalic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CEFÁLIC, -Ă, cefalici, -ce, adj. (Anat.) De la cap; al capului. ◊ Arteră cefalică = carotidă. – Fr. céphalique (lat. lit. cephalicus).

cefalic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*cefálic, -ă adj. (vgr. kephalikós). Anat. Al capuluĭ, de la cap; vînă cefalică.

cefalic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cefálic adj. m., pl. cefálici; f. cefálică, pl. cefálice

cefalic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cefalic a. ce ține de cap: arteră cefalică.

cefalic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CEFÁLIC, -Ă, cefalici, -ce, adj. Care aparține capului, care se referă la cap; al capului. ◊ Arteră cefalică = carotidă. — Din fr. céphalique, lat. cephalicus.