cazic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CAZÍC, cazici, s. m. Țăruș de lemn (având la capăt un inel de oțel), care se introduce în pământ, pe malul unei ape, pentru legarea ambarcațiilor. –
Et. nec.cazic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)cazíc (
reg.)
s. m.,
pl. cazícicazic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CAZÍC, cazici, s. m. Țăruș de lemn (având la capăt un inel de oțel), care se introduce în pământ, pe malul unei ape, pentru legarea ambarcațiunilor. —
Et. nec.