cation - explicat in DEX

cation (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CATIÓN, cationi, s. m. Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă, care este atras de catod. [Pr.: -ti-on] – Din fr. cation.

cation (Dicționar de neologisme, 1986)
CATIÓN s.m. (Chim.) Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă. [Pron. -ti-on. / < fr. cation].

cation (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CATIÓN s. m. ion pozitiv. (< fr. cation)

cation (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CATIÓN, cationi, s. m. Atom (sau grup de atomi) încărcat cu sarcină electrică pozitivă. [Pr.: -ti-on] – Fr. cation (<gr.).

cation (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!catión (ca-ti-on/cat-i-) s. m., pl. catióni

cation (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CATIÓN, cationi, s. m. Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă, care este atras de catod. [Pr.: -ti-on] — Din fr. cation.