cat - explicat in DEX

cat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CAT, caturi, s. n. Etaj, nivel. ◊ Catul de jos = parterul. – Din tc. kat.

cat (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
cat (cáturi), s. n. – Etaj, nivel. – Megl. cat. Tc. kat (Șeineanu, II, 93; Meyer 177; Lokotsch 1121; Ronzevalle 126); cf. alb. katë, sb. kat.

cat (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
CAT, caturi, s. n. Etaj. ◊ Catul de jos = parterul. – Tc. kat.

cat (Dicționaru limbii românești, 1939)
1) cat n., pl. urĭ (turc. bg. sîrb. kat). Munt. Rînd de casă, etaj. Scriere cu caturĭ, saŭ cu ceardacurĭ, cu litere una peste alta, cum era cirilica veche.

cat (Dicționaru limbii românești, 1939)
2) cat, a cătá, V. caut.

cat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cat s. n., pl. cáturi

cat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
cat n. 1. rând de case, etaj: casă cu trei caturi; 2. se zicea de slovele încălecate unele peste altele (cu cari se redactau vechile anaforale): scrisoare cu caturi. [Turc. KAT].

cat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CAT, caturi, s. n. Etaj, nivel. ◊ Catul de jos = parterul. — Din tc. kat.