casierie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CASIERÍE, casierii, s. f. Încăpere, serviciu, birou, ghișeu într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se primesc, se păstrează și se distribuie banii. [
Pr.:
-si-e-] –
Casier +
suf. -ie.casierie (Dicționar de neologisme, 1986)CASIERÍE s.f. Loc unde se păstrează casa de bani și se fac operațiile de casă într-o întreprindere, într-o instituție etc. [Gen.
-iei. / <
casier +
-ie].
casierie (Marele dicționar de neologisme, 2000)CASIERÍE s. f. serviciu, birou unde se efectuează operații de casă (2). (< casier + -ie)
casierie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CASIERÍE, casierii, s. f. Încăpere, serviciu într-o întreprindere sau instituție, unde se primesc, se păstrează și se distribuie banii. [
Pr.:
-si-e-] – Din
casier +
suf. -ie.casierie (Dicționaru limbii românești, 1939)*casieríe f. (d.
casier). Funcțiunea de casier. Localu în care e casa de banĭ saŭ administrațiunea financiară a statuluĭ, a uneĭ societățĭ ș. a.
casierie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)casieríe (-si-e-) s. f.,
art. casiería, g.-d. art. casieríei; pl. casieríi, art. casieríilecasierie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CASIERÍE, casierii, s. f. Încăpere, serviciu, birou, ghișeu într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se primesc, se păstrează și se distribuie banii. [
Pr.:
-si-e-] —
Casier +
suf. -ie.