casier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CASIÉR, -Ă, casieri, -e, s. m. și
f. Persoană care are în sarcina sa casa de bani, distribuirea și încasarea banilor și păstrarea hârtiilor de valoare într-o întreprindere sau într-o instituție. [
Pr.:
-si-er] – Din
it. cassiere.casier (Dicționar de neologisme, 1986)CASIÉR, -Ă s.m. și f. Persoană care îngrijește de operațiile de casă și de casa de bani într-o întreprindere, într-o instituție etc. [Pron.
-si-er. / cf. fr.
cassier, it.
cassiere].
casier (Marele dicționar de neologisme, 2000)CASIÉR, -Ă s. m. f. persoană care efectuează operații de casă(2) într-o întreprindere sau instituție. (< it.
cassiere)
casier (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CASIÉR, -Ă, casieri, -e, s. m. și
f. Persoană care are în seamă casa de bani, distribuirea și încasarea banilor și a hârtiilor de valoare într-o întreprindere sau o instituție. [
Pr.:
-si-er] –
It. cassiere.casier (Dicționaru limbii românești, 1939)*casiér m. (it.
cassiere, d.
cassa, casă, ladă de banĭ; fr.
caissier. V.
casă). Persoană care ține casa de banĭ, incasează saŭ cheltuĭește baniĭ uneĭ societățĭ, prăvăliĭ ș. a. – Fem.
casieriță (maĭ rar
casieră), pl.
e.casier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)casiér (-si-er) s. m.,
pl. casiéricasier (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CASIÉR, -Ă, casieri, -e, s. m. și
f. Persoană care are în sarcina sa casa de bani, distribuirea și încasarea banilor și păstrarea hârtiilor de valoare într-o întreprindere sau într-o instituție. [
Pr.:
-si-er] — Din
it. cassiere.