casetofon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CASETOFÓN, casetofoane, s. n. Magnetofon (portabil) cu benzi magnetice introduse în casete. – Din
casetă (după
magnetofon, microfon, gramofon etc.).
casetofon (Marele dicționar de neologisme, 2000)CASETOFÓN s. n. magnetofon cu casete (3). (< casetă + /magneto/fon)
casetofon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)casetofón s. n.,
pl. casetofoánecasetofon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CASETOFÓN, casetofoane, s. n. Magnetofon (portabil) cu benzi magnetice introduse în casete. — Din
casetă (după
magnetofon, microfon, gramofon etc.).