cartelare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARTELÁRE1, cartelări, s. f. Acțiunea de
a se cartela. –
V. cartela1.cartelare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARTELÁRE2 s. f. Acțiunea de
a cartela2. –
V. cartela2.cartelare (Dicționar de neologisme, 1986)CARTELÁRE s.f. Acțiunea de a (se) cartela și rezultatul ei. [<
cartela].
cartelare (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CARTELÁRE, cartelări, s. f. Acțiunea de
a se cartela.cartelare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)carteláre s. f.,
g.-d. art. cartelắrii; pl. cartelắricartelare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARTELÁRE1, cartelări, s. f. Acțiunea de
a se cartela1. —
V. cartela1.cartelare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CARTELÁRE2, cartelări, s. f. Acțiunea de
a cartela2. —
V. cartela2.